Feed on
Articole
Comentarii

Archive for the ‘© green’ Category

Încă o bucăţică.

Am mai găsit o bucată din nuvela mea începută acum doi ani, rămasă fără nume şi fără sfârşit. E un pic prea tristă pentru mine.. şi cred că după ce am depăşit o anumită perioadă din viaţa mea mi-a fost foarte greu să mai scriu ceva impletit de restul. Noh, trebuia să o postez pentru [...]

Read Full Post »

Aproximativ.

Subtilităţile vin după piatră şi după stropi. Ele nu fac decât să tulbere tihna stufului, nu prin deplasare ci prin transfer de energie. O artă greu de stăpânit.

Read Full Post »

Disappointed. :))


Read Full Post »

Abused.


Read Full Post »

Waves.


Read Full Post »

^^

“Passive aggressive bullshit.”

Read Full Post »

Hai să. Că mă.

Absolut e cel mai bun. Greu de crezut şi totuşi am început Marea Schimbare. Am un nerv ce-mi dă târcoale.
Votez pentru excluderea cuvântului Regret din DEx. Eu nu regret nimic, sau regret începutul. Mi-e greu să mă decid.
Marea Schimbare, act stupid ‘cause it always works.
Nu ştiu care-i faza cu schimbatul altora. E stupid. Fericirea îşi [...]

Read Full Post »

Scurt moment filosofic

Oamenii nu se suportă unii pe alţii. If you can’t beat them, hate them.

Câinele e cel mai bun prieten al omului

Read Full Post »

Lactate

O bucăţică de trecut ce trage către lucruri murdare. O bucată de prezent aproape curată. O firimitură de viitor, limpede.
Yup, that’s it. Nu-mi vine să cred că am reuşit să o dezleg.
Azi:
S-a acrit laptele din oală. A fost prea cald! Dimineaţă era numai bun de băut totuşi. Asta până să se încălzească în casă. [...]

Read Full Post »

Le commencement

Îmi amintesc de noaptea aia friguroasă când stam şi ne încălezeam la o scânteie. Tremuratul s-a transformat în dans iar scânteia în neon puternic. Nu purtam încălţări căci cei ce aveau să le facă nu trecuseră încă de pântecele Creaţiei. Acum le purtăm şi nu mai simţim pulsul Pământului.
“Pueeriil”
Ce pueril? Aş vrea ca oamenii [...]

Read Full Post »

De sus

- Vezi luminişul ăla? E frumos tare. Înconjurat de copaci răsfiraţi mai întâi, apoi de pădurea aia stufoasă. Oare e stufoasă? Sau mi se pare mie de aici de pe nor? Oricum. După cum ziceam. În luminişul ăla.. îmi voi planta eu candva o casă.
- O să mă primeşti şi pe mine?
- Te primesc, numai [...]

Read Full Post »

Joc

Hai să ne jucăm amândoi căci casa-i goală. Mai ştii cum era acum mult timp? Da, da. Timpul ăla vechi. Când noi nu ştiam a ne juca decât atinselea. Am trecut treptat la jocuri evoluate, intr-adevăr.. însă şi tu ştii, şi eu.. că primul joc ne-a rămas aici, aici înauntru.
Hai să ne jucăm amândoi, din [...]

Read Full Post »

Animal de companie

Îmi înfigi cuvântul adânc, cu degetul ăla jumăte şi gras. Imebecil! Nu-mi va intra niciodată bine, căci am nişte spiriduşi aici în cutiuţa mea, instruiţi de oameni de dinaintea ta, să arunce tot ce se mai vrea forţat.
Alegerea… eu nici măcar nu am putere asupra lor. Eu, eu sunt doar o formă, s-a întâmplat să [...]

Read Full Post »

Sus, la deal

Frumos pictat. Pictorul are talent. Ce verde crud. Nu miroase a praf aşa cum sunt eu obişnuită, ci a ordine.
Şi uite acolo! Copacii de la margine.. dacă ei sunt aşa, mă gândesc cum sunt ăia din măruntaile pădurii.
Observi tu.. aici nu ai nimic de demonstrat. Aici eşti tu şi cu tine. Normal că nu pui [...]

Read Full Post »

Pui

- Puiule, hai puiule trezeşte-te că nu te aşteaptă pe tine tramvaiul. Să ştii că nu am nimic de mâncare pentru tine până la prânz când ne aduce mătuşa nişte tocăniţă, dar te iubesc mai mult decât oricine pe lumea asta. Sper să nu te mulţumeşti niciodată cu puţin puiule.
Hai puiule trezeşte-te că iar nu [...]

Read Full Post »

După-amiază

Stăteam lângă ea în staţia de tramvai. Îi povesteam despre starea mea de azi. Da, ştiu că nu era prea atentă şi că eu vorbeam cam mult, dar nici chiar aşa încât să zică din senin: “Peste câţiva ani, 1 din 5 oameni vor avea cancer”.
Am tăcut. Mă simţeam cumva penibil şi în acelaşi timp [...]

Read Full Post »

Desen

Desenam în ora de Engleză.

Read Full Post »

Fragment

Se simţea în plus în casă căci mirosea a vopsea şi a necunoscut.
A stins ultimul chiştoc de ţigară cu regret; sau poate nu era regret, însă asta insinuau ochii lui. Ochii lui.. lentilele orbilor. Stătea ca un manechin pe scaun aşteptând să răsară soarele. Era frig, era întuneric în cameră. Purta un fular demodat [...]

Read Full Post »

Sfârşit

Nimic din povestea lor nu fusese spectaculos. Tot ce au avut a fost sarcasm, ironie şi, cu toate ca le era greu sa acceapte, caldură.
Stăteau acum pe o bancă de lemn, putrezită prin locurile ferite de soare. Stiau amandoi că la un moment dat picioarele îi vor purta pe cărări diferite. Momentul ăsta îi privea [...]

Read Full Post »