Eeeh.

A: Ni-o pus cap’tanu sî aduşiem doo găleţ’ di năsâp!
B: Ci mă? Ci-i aia?
A: Eee.. voi vreţ’ sî zîc năsip.

Sindromul de presiune intracraniană

Una bucată fetiţă, ce zgârie hârtia cu stiloul.

Uite cum îmi iese veninul pe nas şi eu nu ştiu cum să-l opresc. Nici nu ştiu ce l-a facut să iasă din mine, nici nu ştiam că-l am în mine! Atâtea sentimente amestecate în mine ce nu mă lasă să fiu! Poate se întâmplă asta pentru că am fost la un moment dat foarte încăpăţânată.. şi m-am crezut altcineva. Şi m-am comportat ca altcineva. Da, acesta trebuie să fie motivul pentru care eu îmi murdaresc tricoul cu veninul ce-mi curge din nas.

Lasă veninul, lasă.. dar ce se întâmplă cu creieraşul meu? Creieraşul meu, ăsta micu’ de stă să explodeze.. mmm.. eu cred că din el curge veninul.

Mi-e frică acum ca nu cumva să dezvolt vreo tumoare pe creier.. să dezvolt tumori din cauza loviturilor de idei imbecile.

Poate nu e decât un parazit acolo sus şi poate că eu nu trebuie decât să aştept ca el să se plictisească de jocul acesta. Păcat, au apărut tulburările motorii. Involuntar, mă opresc.

Pagina cu primavară-vară imprimată prost

I don’t wish to scare anyone, but I believe that each and every woman has something like this image deep inside.. It’s a paragraph from Las edades de Lulú (Vârstele lui Lulu) by Almudena Grandes. I borrowed the book from SdC, just because it had a nice illustration of a naked lady on the cover. Anyway, here’s the paragraph.. in Romanian of course :)))

Era prima dată în viaţa mea când vedeam un asemenea spectacol. Un bărbat, un bărbat înalt şi musculos, un bărbat frumos, stând în patru labe pe o masă, cu curul îndreptat în sus, cu coapsele depărtate, în aşteptare. Lipsit de apărare, speriat ca un câine părăsit, un animăluţ rugător, tremurând, dispus să ofere plăcere cu orice preţ. Un câine prăbuşit, ce-şi ascundea faţa, nu o femeie.

Văzusem zeci de femei stând în aceeaşi poziţie. Mă văzusem şi pe mine uneori.

Acela a fost momentul când am dorit pentru prima oară să mă aflu acolo, de cealaltă parte a ecranului, să-l ating, să-l cercetez cu privirea, să-l oblig să-şi ridice faţa şi să-l privesc în ochi, să-i curăţ bărbia şi să-l ung cu propriile lui bale. Am dorit să fi avut măcar o dată o pereche de pantofi din aceia oribili de lac, cu talpă groasă, de care poartă curvele cele mai ieftine, nişte catalige imunde, impracticabile, ca să mă pot legăna pe tocurile lor foarte înalte şi ascuţite, arme atât de vulgare, şi să mă apropii încet de el, să-l penetrez cu unul din ele, să-l rănesc şi să-l fac să ţipe (…)

Eh, dar hai să lăsăm englezismul şi erotismul ăsta radical la o parte. Momentan sunt în lumea plină de simboluri şi de imagini pseudo-romantice a lui Hesse şi îmi este destul de greu să mă desprind de ea. Deşi mă cam deprimă uneori :))

Şi mi-e cam lene să scriu aici, în mare parte pentru că îmi este lehamite de mine.

Live blogging din 365

<Schimb de carti> O gramada de oameni cu o gramada de carti. Fun mah fun. Lumea face poze si socializeaza. Am gasit niste carti faine aici, ceea ce ma scuteste de un drum la biblioteca. Stau intinse pe astea trei mese albe carti ce circula din mana-n mana. Fun, am mai zis? Anyway.. 😀 Noh, acum imi pare rau ca n-am fost data trecuta :)))

Heineken ne ajuta. Uite aici o tanti ce zice ca “Imi place foarte mult” Heineken normal. 🙂

Live blogging cu ajutorul lui Razvan. Numai bine, sa curga bere, um.. paginile citite.

:)

Oh who put all those cares inside your head
You can’t live your life on your deathbed
And it’s been such a lovely day
Let’s not let it end this way

Devotchka – till the end of time